jump to navigation

Lasati cartile sa vina la mine Martie 16, 2012

Posted by josnebunia in Zilnice.
Tags: , , , , , ,
3 comments

Dupa cum stiti deja de aici, mi-am asumat public varsta. Daca in 2010 si 2011 ma laudam cu cei 25 de ani, ei bine, anul asta e destul de clar ca nu-mi mai merge. Oare ma maturizez?! Nu va panicati, o sa fie bine 🙂

Anul asta ziua mea cea minunata e in sfarsit in weekend si nu oricum, ci SAMBATA – ‘a mai mandra intre zile. S-au aliniat planetele, astfel incat sa-mi pot eu petrece ziua in pijama (daca vreau), sa ma lalai cu cafeaua in fata televizorului, sa ma-ntind ca o pisica lenesa dupa carte, s-o deschid, sa-l pandesc pe omul drag de dupa pagini, zambind smechereste. Ah, cum ar fi? Daca-i vreme faina, vom sarbatori cu o plimbare la Zoo si vata pe bat. Si toate astea, doar la 27 de ani 🙂

Voi respecta si anul asta traditia cu wishlistul public pentru ca e fun 🙂

1. Isabel Allende Casa spiritelor, Ines a sufletului meu, Paula, Suma zilelor, Insula de sub mare, Fiica norocul, Potret in sepia

2. Jose SaramagoToate numele, Intermitentele mortii, Anul mortii lui Ricardo Reis, Eseu despre orbire, Farame de memorii

3. Si un moft sau o curiozitate : Haruki Murakami1Q84 (sunt 3 volume). Zice-se ca e un roman de dragoste aiuritor, in stilul fantastic „murakamian” 🙂

Se anunta din nou schimbari. Anii pari mi-au adus mereu mutari, revolutii si evolutii, iar 2012 nu e o exceptie. So, you’d better stay tuned 🙂

 

 

Va salut din mers, still 26

 

 

Anunțuri

Exista viata dupa Sarbatori Ianuarie 11, 2012

Posted by josnebunia in Zilnice.
Tags: , , , , ,
5 comments

Desi in 24 decembrie e greu de conceput ca Sarbatorile vor trece si ne vom intoarce la lucru sau la frecat menta, iata ca acest fapt a fost demonstrat practic si anul asta. Pe sfarsit de an suntem de obicei atat de ancorati in prezent, prinsi cu bradul, cadourile, MANCAREA (you feel me, right?), curatenia, telefoanele si sms-urile, incat traim mult mai intens, iar planurile de viitor („rezolutiile”) sunt asa, mai mult de fantezie, un exercitiu de relaxare, daca vreti. Pentru ca oricat de evidenta ar fi trecerea timpului, in zilele alea de sfarsit de an ne simtim oarecum protejati, imuni si invincibili. Visatorii sunt mai visatori ca oricand, gurmanzii nu se mai simt vinovati in fata farfuriilor pline, pesimistii se adancesc mai cu spor in depresia tesuta cu truda tot anul, iar entuziastii cuprinsi de spiritul Craciunului inca din octombrie se bucura isteric cand gasesc scobitori de Craciun. Cu totii ne gasim justificari pentru a fi cumva de Sarbatori, motivati de un nou inceput.

Am avut un sfarsit de an incarcat cu emotii, cu bucurii, cu zambete, urari si dragoste (asta a fost de fapt ingredientul secret 🙂 ) Am petrecut un revelion in familie cum n-am mai avut de mult, o familie noua care mi-a imbogatit viata, moldoveni si aradeni (ca aici is jumate banateni, jumate ardeleni, la tati ni-i greu) laolalta, in jurul mesei, cu fetele luminate de drag si veselie. A fost diferit si acum cativa ani nu mi-as fi inchipuit ca va fi posibil asa ceva – revelion cu parintii, pfoaiaiai. Dar patasti si-a fost chiar fain.

De la masa de Rev am sarit direct pe schiuri si-am inlocuit sarmalele cu apfelstrudel (numai unul, de pofta, nu ca anul trecut…) si ne-am dat prin zapada, ne-am zambit de sub pilote si-am ras la soare (2 zile ca-n rest a nins de-a rupt) pana ne-am urnit spre tara, casa, job si alte lucruri lumesti.

Exista viata dupa Sarbatori si e bine, dragilor, serios. Eu zic sa va bucurati ca aveti la ce va intoarce dupa concediu (ca nu-i fain fara job), sa va pupati aproapele, sa va sunati parintii si sa ii dragaliti un pic si na, spor la planuri si in 2012 🙂

 

 

Va salut din mers, cu musca pe caciula