Am castigaaat

De cand nu v-am mai povestit de Zumba poate ati crezut ca m-am lasat. Nici nu ati fi foarte departe de adevar, dar o vorba din popor zice “Andreea se poate lasa de Zumba, dar Zumba de Andreea, niciodata”. Asa se face ca, scriind un comentariu pe blogul Tomatei am participat la tragerea la sorti pentru un abonament la Zumba. Si ce credeti? Am castigaaaat! Da mai, ma bucur ca un copil prost pentru ca eu nu castig niciodata la chestii din astea, da’ fix niciodata. Si, cu riscul de a deveni siropos de sentimentala, va marturisesc ca m-am emotionat…initial. Ca dupa aia am intrat in faza despre care v-am povestit in articolul precedent – au inceput sa ma treaca fiori reci la gandul ca voi cunoaste 3 (trei) fete care scriu pe blog si pe care lumea le chiar citeste si ca eu is fix nimica. In plus, cred ca skillurile mele de socializare sunt cam 0 de cand m-am mutat in Timisoara, asa ca un pic m-am panicat si evident ca mintea-mi alerga pe campii inghetate dupa scuze potrivite pentru a ma retrage cu gratie. Mda, stiu, sunt o fiinta complexa, cu fobii pe masura.

Mai de rusine, mai din curiozitate, m-am prezentat la ora stabilita la Alana’s, incercand sa-mi ascund fastaceala sub un suras prietenos. Si-au venit si fetele – Andreea, Corina si Irina – si-mi venea sa le tzuc de bucurie. Din nou, m-am bucurat ca un copil prost, pentru ca, de la ultima vizita in Cluj eu n-am mai stat de povesti cu tipe de varsta mea. Ii rusinos, stiu.

In rest, ne-am unduit, balanganit si zbenguit, am transpirat bine si-am stabilit ca mai venim Astea da obiceiuri sanatoase.

Va salut din mers, “Ai se eu te pego” nu e muzica